Postări etichetate blah blah blah

Übung macht den Meister + Anunt de importanta Majora (adica Imensa)

Asa ca scuzati-mi absenta. Eroina noastra – asta fiind moi – a avut de infruntat vaci, linii paralele, evadati de la Eminescu si alte dobitoace & aratari ale naturii.

[Ca veni vorba, fac o paranteza mica si patrata: Doaaaaaaaamne! Ce-am facut sa merit asa o vita de diriga?!]

Tot eroina noastra ar vrea sa va impartaseasca cateva dintre chestiunile fenomenale pe care le-a invatat in decursul acestui an spectaculos:

  1. Daca bagi un om prost cu capu-n toaleta, i se-nvarte motorasu (=> apa e Stromleiter).
  2. Cand vrei neaparat sa-ti iasa ceva, vei da gres.
  3. Ai grija sa nu faci intoxicatie cu plumb cand pui afurisitele de modele FIMO in cuptor.

Deci, sa va zic Marele si Importantul Anunt. Gesii si-a tras pijamale noi blog :) Aveti permisiunea sa sariti in sus de bucurie. Si din moment ce ea a zis (pa veb!) ca is speciala, ma simt nevoita sa dedic si io cateva cuvinte (nu, nu un moment de reculegere).

Gesii – ii tare. Need I say more? Dap. Locuieste ilegal de departe de mine.

Emi – a.k.a. Femeia cu Porecle. Noi i le dam, nu invers. De-o vreme insa ne rezumam la iEmi. Ar trebui executata la cat de departe sta. Maica Cheala fie cu tine!

Joanna (Oana) – femeia fixa. Pentru ca o apuca la ore fixe. Si-i raman datoare ca-mi lasa mie sferturile de ora.

Ale – aproape la fel de cascata ca mine. Macar nu sunt singura care incurca zilele saptamanii.

Maria – suntem sadice impreuna.

Oa – mai ceva ca un stand-up. Mergi cu Sf. Cheala Dotata-cu-Tinichea!

Pudilina – e aia care atunci cand crezi ca ai surzit te asigura ca nu e asa.

Sper ca n-am uitat pe nimeni. Altfel ma trezesc cu Kopfu’ weg.

Un moment de reculegere pentru amaratii din Haiti si Chile.

*pauza*

Go Green(peace)!

[nu stiu ce-i cu prima parte a titlului :D ]


Comentarii (2) »

Bang!

Asta a fost sunetul ala de sfarsit de vacanta. Mai exact, partea in care iti dai seama ca mai ai teme. Bine, stiam, dar n-am avut chef sa le fac. Strica vacanta. Cea mai tampita chestie care mi se intampla mie in vacante e cand vine cineva si ma intreaba daca mai am teme. Sau cat mai e pana incepe din nou scoala. Ca sa rasupnd, trebuie sa numar zilele libere ramase. Si asta doare la corason.

Trebuia sa merg cu placa. De mai multe ori, de fapt. Da’ am avut ghinion, ca de-obicei; am dat o tura pe la bowling cu Nao&Co. Prima oara in viata mea (Co. era la a doua experienta). Le-am batut mar :) Primele aruncari au intrat direct in santuletul ala afurisit. Dup-aia, am dat un spare. La al doilea joc, am dat 2. Si un strike. Am simtul mijlocului.

Partea buna e ca am fost invitata la vernisajul grupului de la curs (ala foto, la Sighi). Si tipul a zis ca face un curs de dimineata, daca se inscriu destui. Ar fi tare.

Ati auzit de spottedbylocals? Evident, poti sa citesti cu microscopul, ca Bucurestiul tot nu-l gasesti. Pentru cei dispusi sa-si imparta canapeaua, intrati aici.

scrie un comentariu »

Problemele existentiale cu care se confrunta Cartitza

N-am mai scris de mult. Dar, inainte sa ma ascund dupa o scuza pe care o folosesc de prea multa vreme – lipsa de subiecte – am sa va spun ca am vazut un documentar despre incalzirea globala pe NG si m-am simtit atat de vinovata incat am jurat sa nu mai pun mana pe calculator. Stim cu totii ca in ciuda intentiilor mele nobile asa ceva nu e posibil (cel putin pana in 3000 d.H.), asa ca iata-ma.

Am citit – in sfarsit! – Slam (Nick Hornby) si Veronika se hotaraste sa moara (Paulo Coelho). N-ar trebui sa fiu asa fericita. Acum ma cert cu Oana ce carte sa prezentam la romana. Ar fi impotriva principiilor mele sa ma duc cu Cismigiu et Comp. (si nu sunt la varsta la care sa-mi spuneti ca principiile se incalca asa usor), iar Oana e sus si tare ca nu putem sa vorbim despre doi adolescenti de 16 ani care fac un copil (aici cam are dreptate – nu s-ar mai auzi nimic in hohotele de ras ale clasei, dar nu e ca si cum ar fi careva atent) si nici despre o tipa care vrea sa se sinucida. Incerc s-o fac sa priceapa ca nu e carte in ziua de azi in care sa nu fie scris macar o data cuvantul cu S (na ca e tabu!).

Nici la povestea mea nu am mai scris prea mult nimic. Recunosc, am deja vreo 20 de pagini, dar cu cat le recitesc mai mult, cu atat le scad sansele de a fi postate vreodata.

Urasc scoala. Daca nu ar trebui sa trec prin ea ca sa ajung la Cambridge, acum as fi in Turkmenistan calarind un Akhal-Teke. Mi-e groaza de ce o sa se intample cu invatamantul romanesc. Tare-as vrea sa stiu daca pana la urma recuperam 5 sambete sau ne mai dau 10 zile libere. Dupa cum imi cunosc tara, sunt sanse sa ne dea zilele alea libere si sa recuperam 15 sambete.

Da’ cine sunt eu sa comentez? Ma plang de “problemele mele existentiale” cand altii n-au ce manca (si aici ma refer la aia din lumea a treia). Doamne, iti multumesc sincer pentru o viata perfecta :)

Comentarii (2) »

Daca prostia ar durea, Romania ar urla (sau drogurile ar fi legale, dupa caz)

Blogul asta n-a fost facut sa fie blog politic, de aceea n-am sa stau sa povestesc cat de comunisti sunt PSD-istii si cat de idioti sunt PD-L-istii.

Dar nu pot sa stau pur si simplu si sa-nghit tot ce-mi toarna ei pe gat. Aseara, cand era Geoana-51, ceva% si Base-49, altceva%, toti sarbatoreau, sareau in sus de bucurie crezand amandoi c-au castigat, astia de pe la tv laudau alegerile care mai de care etc. Spre dimineata, balanta se inclina in favoarea lui Base. Spiritele se-ncing, Johannis zice ca nu se mai asteapta la nici-o rasturnare de situatie. Base si Geoana se tin insa tare pe pozitii, cel din urma sigur ca totusi va castiga, pentru ca acum sa urle de turbat in stanga si-n dreapta (poate nici chiar) ca alegerile au fost fraudate, s-au dat milioane ca mita electorala s.a.m.d.

Pai cum vine asta? Castigi, toate-s bune, frumoase si corecte; incepi sa pierzi (dar cu nici un procent), gata, alegerile au fost fraudate!

Apoi vine tontul ala de nu stiu care-o fi in direct la Realitatea si vorbeste incontinuu despre cat de prost e Base.

Doamne, nu zic sa nu se certe; asta e treaba lor, de-asta-s unii de dreapta si altii de stanga, dar chiar in halu’ asta?!

Comentarii (3) »

Bah, eu stiu a vorbi romaneasca!

Deci ieri aduse diriga un nene politai in ora de dirigentie, fi’nca dragul nostru coleg Alex le-a umflat buzele lu’ Ale si Andra. Si vine nenea politaiu’ si ne vorbeste cu romaneasca lui o ora-ntreaga. Ni se adresa cu dumneavoastra. Pe la si-un sfert am inceput sa numar, si la fara zece ajunsesem la 78 de dumneavoastra-uri. Ca sa nu mai vorbesc de nenumaratele dezacorduri si verbele predicative la infinitiv: “Eu am venit aici a va vorbi”; “Si ei va da un exemplu”; “Eu venisi aici pentru a va vorbi pe intelesul vostru” etc.

Si a incheiat spunandu-ne cat de greu e sa ajungi politist. I’m afraid I quite disagree with you on that point, sir.

scrie un comentariu »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.