So, anul ăsta trecut n-a prea dat afară de Christmas spirit, no give-enjoy-life-hug-people vibes, no nada. Ok, e destul de greu să te prinzi că vine Crăciunul atunci când eşti convins că e sămbătă şi-ţi programezi băile în funcţie de asta, deşi habar nu ai pe ce lume trăieşti, cui i-ai luat cadouri, ce-ai făcut cu restul şi eşti prea ocupat uitându-te la calul tău cum aleargă fericit, absolut indiferent la scurtcircuitul pe cale să se producă prin labirintul tău întortocheat de sinapse ca să te gândeşti ce o să faci cu adorabilele borcănele de dulceaţă de lime & ginger şi de şampanie cumpărate incredibil de ieftin de la Cărtureşti. I’m thinking reduceri de sărbători. Adică, nu găseşti în fiecare zi ceşcuţă cu farfurie la 17 lei.
În Ajun am mers la vară-mea (newlywed) (freshly married) (seriously cute) (paranteză for symmetry purposes, said to bring about Good Karma). Anywayz. Le iubesc apartamentul. Mui bonito. DAR. Partea bună e că am stat tooţi, împreună, ca o familie de mafioţi italieni, la o masă de un bej dement plină cu crema bucătăriei româneşti (da, sunt conştientă că aia e o cacofonie şi că nu există aşa ceva dar erau IŞLERE şi I mean YUM!). Şi toată lumea mi-a dat cadouri geniale, puţin le păsa că eu venisem, metaforic vorbind, în curu’ gol, în afară de borcănelele de mai sus pe care le-am proptit sub brad cu un aer nevinovat, sperând că cineva va deschide pachetul, se va îndrăgosti de ele şi le va şuti fără să îşi facă griji în legătură cu lipsa etichetei. Am cântat colinde pe întuneric, adunaţi în jurul bradului şi uitându-ne la Star Wars, which was awesome.
De Revelion am fost la Ale cu Mary şi various other cetăţeni (OMfrickin’G Ewan McGregor e la Top Gear! this is Karma, hun) şi ne-a prins Anu’ Nou alergând pe stradă – ceea ce înseamnă că o să călătorim mult -, după care am dormit la un moment dat şi ne-am şi trezit şi am experimentat vegetatul în cea mai pură formă a sa până duminică la prânz, când am fost smulse din Paradis şi forţate să ne luăm adio de la exorcişti.
Nu mai ştiu exact în ce zi am fost şi la schi, am abandonat repede şi am urcat in Postăvaru, de unde am coborât pe clăpari.
So (note the symmetry), la mulţi ani şi sunt convinsă că aţi avut un Crăciun superb, din moment ce m-am ţinut departe de voi.
) Cand vomita copila sange si cobora scarile ca un paianjen am tipat de-am trezit-o pe mama. Orrrribiiil. Si in timpul exorcizarii, cand i se fac tipei ochii albi si negri, am facut pana de curent. Urmatoarea miscare a fost sa ne bagam sub plapuma.
