Azi am avut școală numa’ pe jumătate. Adică am ținut doar primele 3 ore. Deși nu trebuia să ținem nici una. După aia am mers în oraș. La niște mere verzi. Și am mâncat clătite cu ciocolată. Cu muuuultă ciocolată. Am fost pe la TNT, de unde săptămâna trecută am târguit o rochie și o fustă. Pe care am constatat că nu am cu ce să le port. Nu știu cum, dar fiecare afurisită de bucată de material pe care o arunc în dulap duce la cel puțin două excursii mirobolante pe Rep.
În căutare de costum de baie, am percheziționat și Jolidon. Iadul pe pământ, oameni buni, vă zic! Nu am nimic împotriva probatului de blugi, pantaloni scurți și rochite care nu se mulează (Merde, I love those Jimmy Choo!). Mai ales dacă știu că vor ajunge în gaura mea neagră, cunoscută și sub numele de dulap. Dar să cumperi costum de baie… Iisuse! Groaznic. Ce calvar!
– Pot să-l probez?
– Sigur. Ce mărime doriți?
– Păi… S? Sau M? Sau 2?
– A? B?
– B.
– B de care?
– Cum ‘de care’?
– 65 B. Sau 70 B. Poate chiar 71.
– Aaa. Atunci dați-mi-le pe toate să le încerc.
Peste jumătate de oră am ieșit din magazin cu mâna goală și total deshidratată.
Oare n-ar trebui să pun și eu poze? Adică poze cu mine în care arăt ca o sfeclă tuflită? Și Joanna și Ale și Mary și Emi și Pudi? Și cu ăilalți? Așa am văzut că face lumea. E normal să nu știți cum mă cheamă? Adică asta e tare. Aș putea să scriu că mă cheamă Ana sau Ioana și voi, muritorii de rând, n-ați avea de unde să știți dacă mint sau nu. Sau aș putea să povestesc tâmpeniile pe care le facem la școală. Sau pe care avem de gând să le facem duminică, că-i trip (Pricepeți? TRIP? E o aluzie. Subliniez. Dar voi sigur nu v-ați prins pentru că e atât de inteligență și discretă. Și falsăăă. Subliniez.) la Sibiu. Și ar trebui să încep să scriu cu literă mică? Și să o dau pe citate din Slayers? (Oh, man. That’s just wrong.)
Am întrebat.
\m/(>.<)\m/
The Mole's Blog 